Acuzat de procurorii DNA de luare de mită de peste 2 milioane de EURO la care se adaugă o sumedenie de alte infracțiuni, Darius Vâlcov a emis în acest an Ordinul 218, o dispoziție dată din biroul său de la minister. Darius Vâlcov a pus ochii pe bacșișurile ospătarilor dar nereglementând această practică uzitată și în țările democrate. Astfel, ordinul nu prevede cum ar trebui declarată șpaga ospătarilor.
Schimbarea legislației antifraudă pune mari probleme patronilor de restaurante din România. Angajații speriați fug după clienți spre ieșire rugându-i să ia bonul fiscal pentru că altfel vine „antifrauda” și închide restaurantul iar ei rămân șomeri.
Începând cu 1 martie 2015, au sporit mult puterile DGAF, excesiv chiar, potrivit mediului de afaceri.
În ultimele zece zile, inspectorii Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) au semănat panica printre comercianţi şi patronii de restaurante. Aceștia descind în timpul programului cu clienţii, verifică registrele, sumele din casele de marcat şi pe cele aflate asupra angajaţilor, decid pe loc confiscarea banilor, suspendarea activităţii, sigilarea unităţii și afişarea pe toate uşile de acces a anunţului „Activitate suspendată de Antifraudă ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”.
Inspectorii Antifraudă vin fără însemne sau uniformă și cumpără ceva. Dau banii, iau produsul și dau să plece. Dacă vânzătorul nu rupe bonul fiscal, deși l-a bătut pe casa de marcat, sau, mai grav nu-l dă „clientului”, activitatea unității respective va fi suspendată. Dacă în casa de marcat sau asupra angajaților se găsesc bani în plus, de exemplu bacșișul (șpaga) lăsat de clienți, activitatea va fi suspendată. Evident că inspectorii DGAF nu fac altceva decât să pună în aplicare legislaţia, respectiv Ordinul 218 emis de infractorul Vâlcov care ar fi vrut ca doar el să poată încasa bacșișuri. Acum și inspectorii ANAF ce să facă? Să nu aplice legea și să meargă la închisoare? Antifrauda a închis, în mai puţin de două săptămâni, activitatea a zeci de magazine, restaurante, case de schimb valutar pentru nereguli privind casele de marcat, conform prevederilor din Ordinul 218/2015 care se aplică din martie. Pe 15 martie a fost demarată o campanie în toată țara. Ca să nu fie suspendată activitatea bacşişul ar trebui înregistrat în casa de marcat ca serviciu prestat de unitate şi să se plătească TVA aferentă. Dar cum se poate face asta? Să întrebi clientul când îți cere nota: „ce procent doriți să lăsați bacșiș ca să-l figurez pe notă?”. Probabil că Vâlcov nu a plătit vreodată o notă de plată la restaurant de a putut emite un asemenea ordin. Mai există posibilitatea ca bacșișul să fie declarat ca venit al angajatului, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Dar asta se poate face abia la sfârșitul lunii și atunci nu bați pe casa de marcat suma și tot ai plus la control. Admitem și varianta ca Vâlcov să nu fi fost rău intenționat, ci doar un idiot cu drept de semnătură care a decis ca suspendarea/sigilarea activităţii este dispusă dacă nu sunt corect utilizate aparatele de marcat electronice fiscale, nu sunt emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, nu sunt emise bonuri cu valoare reală, nu sunt întocmite documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.
Firmele sancționate au dreptul să facă plângere în termen de 15 zile. Dar, conform noilor prevederi, plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an. Până se pronunță o instanță, marfa va fi fost deja stricată de mult, angajații puși pe liber și clienții pierduți. Restaurantele și barurile se vor transforma în autoserviri ca să nu se mai lege la cap cu bacșișurile angajaților. Știm că pe Vâlcov nu-l mai interesează având în vedere că va înfunda pușcăria peste 20 ani pentru că cel puțin una dintre fapte e comisă după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, ceea ce îi va aduce un spor de pedeapsă consistent.
